Tudor Mateescu
stiu ca nu stiu nimic si nici macar asta nu stiu
Ninsoare în vară
28.09.05 1:57 am
Voi cutremura credinţa strâmbă, cu îndoiala dreaptă,
Şi dacă ar fi să mă nasc din piatră, ca nisipul în şoaptă.
Voi merge pe lumina din beci,
Ca un vierme, în viaţă de veci.
Voi fi lumânarea din ceară,
Ce se aprinde în ploaia de seară.
Voi crede în salcia dreaptă,
Ce în vânt stă mişcată.
Voi fi scânteia de ploaie,
Ce din soare, pe frunză se îndoaie.
Voi picura ca un foc,
Precum ploaia arde, pe cel ce stă în loc.
Voi respira ca un înnecat,
Ce în zbor, un pumn de pământ l-a ridicat.
Sunt doar în zi, strălucitoare stea,
Ce ochii tăi o văd, în noapte de vară, nea.
………….pentru CenuÅŸa noastră



April 27th, 2007 at 12:25 am
vai ce mi-a placut oximoronul “ploaia arde”
) ce poet avem aici si nu stiam