Tudor Mateescu

Omul planuieste, Dumnezeu rade este un proverb evreiesc pe care l-am auzit prima oara la Dan Pena.

Adevarul este ca am avut la dispozitie cel putin un an daca nu chiar doi sa-l invat si sa-l inteleg.

Am planuit, am calculat si am creat un imperiu pe baza unor planuri dar Dumnezeu a ras. Acest proverb sau mai bine zis aceasta lege a universului nu este deloc in contradictie cu bine cunoscuta lege a atractiei si cu obiceiul de a-ti stabili si atinge obiective.

Aceasta lege trebuie inteleasa prin prisma detasarii, bucuriei si celebrarii vietii.

Sa-ti dau cateva exemple concrete, care mi s-au intamplat anul trecut si cum am reactionat initial si ce am invatat in cele din urma.

Planul: munca, construirea unei mari afaceri online, concentrare maxima etc etc

Dumnezeu rade:

• masina avariata si atacata de vecinii din zona, zi de zi stres unde s-o lasi
• masina se strica de cateva ori, stai pierde ore intregi cu reparatii & stuff
• masina este ridicata de dragii nostri care au grija de strazi – ore pierdute, taxi, amenda si taxe – 8 mil poc intr-o zi
• calculatorul se strica
• telefoanele mobile se strica – TOATE
• prizele se ard
• multe site-uri sunt virusate/hackuite
• angajatii prost alesi iti pleaca cu cheile, stai 3 zile sa cauti butuci de usa
• cade netu, stai doua saptamani fara el
• teava de apa calda se sparge chiar in noaptea dinaintea plecarii in vacanta
• instalatia de curent electric se arde
• peripetiile continua, am si uitat care au mai fost.. dar au fost constant si multe deodata (precum no mobile, no net, no pc)
• Dumnezeu rade in continuu, incep sa rad si eu

Iti zic sincer ca nu am ras deloc cateva luni bune. Am fost plin de draci si de nervi. Pe langa faptul ca aceste provocari sunt consumatoare de timp, pe langa faptul ca este greu sa le consideri provocari si nu probleme mai sunt si foarte costisitoare. Sunt cheltuieli pe care nu le poti considera ca-ti aduc vreo satisfactie (decat cea pe care o aveai inainte) si nici un profit.

Bineinteles ca lumea superstitioasa imi spunea sa mai ma duc la biserica cand le povesteam toate cele care mi s-au intamplat. Un bullshit, evadarea lumii in divinitate si stiinte oculte pentru neasumarea responsabilitatii vietii.

Asumati viata, intamplarile “neasteptate”, accidentele si moartea – tu esti singura cauza a lor. Cred in asta si te sfatuiesc si pe tine sa crezi in asta.

Asumandu-mi viata m-am gandit. Cum de atrag aceste intamplari care nu se mai termina? Mama ce puternic sunt dar cum naiba, hai sa atrag bine… si incercam sa ma concentrez pe ce vreau.. dar degeaba, fie nu reuseam fie era alta lectie de invatat…

In cele din urma am invatat. Am inceput sa rad si sa ma detasez. Man plans, God laughs and I laugh. M-am detasat. Evenimentele au continuat sa se petreaca dar nu mi-a mai pasat.Nu-mi mai pasa de oameni fara cuvant, de prize arse si de alte intamplari care in gandirea comuna fac grea viata unui om.

Efectiv ma distrez, ma detasez si o iau pe rand.

Mai am inca de invatat, stiu asta. De exemplu, nu suport sa nu livrez un proiect pe care am promis ca-l livrez la o anumita data. Dar cum omul planuieste si Dumnezeu rade mi se intampla si mie. Urasc sa depind de oameni care deseori se dovedesc fara cuvant si fara a avea valorile mele. Dar se intampla, pentru ca? Man plans, God laughs iar eu inca mai am de invatat.

In aceasta perioada am invatat sa accept si aceasta situatie. Este trist si nu as fi vrut s-o invat dar niciodata planul de acasa nu se va pupa la perfectie cu realitatea.

Deci, relaxeaza-te si bucura-te caci detasarea este unul din secrete pe care trebuie sa-l inveti.