Tudor Mateescu

M-am trezit spunand aceasta fraza magica intr-un dialog pe twitter. Este o fraza extraordinara. Nu a dat gres niciodata in istorie si nici nu cred ca va da gres in urmatoarele secole. Dar la un moment dat va da gres. De ce?

Va da gres pentru ca de fiecare data stiinta s-a contrazis. Pentru ca de fiecare data a fost “demonstrat stiintific” ca se poate si altcumva. Ironia este ca de fiecare data cand stiinta a demonstrat ceva nimeni nu s-a indoit. Stiinta a demonstrat ca pamantul este centrul universului, ca este plat, ca este rotund, ca cea mai mica particula din univers este atomul, electronul, protonul si asa mai departe.

Sunt convins ca un stiintifico-tembel se poate apuca sa ma contrazica ca exemplele nu sunt demonstrate stiintifico-istoric sau poate sunt incomplete si eronate. Cu toate acestea ramane un adevar, dincolo de aceste argumente matematice si stiintifice. Adevarul pe care nimeni nu-l vede, este ca demonstratiile stiintifce sunt la fel de relative precum perceptiile si credintele noastre. Imaginatia este mai importanta decat stiinta.

Adevarul stiintific este precum boala incurabila, foarte curabil si trecator. Cu toate acestea, intrebarea ramane: de ce suntem mai lipiti decat o musca de bec cand auzim de stiinta si nu cand auzim de credinta?