Tudor Mateescu
Fa afaceri cu oameni buni. Daca faci afaceri cu oameni buni nu ai nevoie de contract. Daca faci afaceri cu oameni rai degeaba ai contract.
Te-ai gandit de ce cateodata esti precum o scanteie de inspiratie si altadata sec ca o piatra?
Cum anume reusesti in anumite perioade sa creezi si sa te minunezi si tu de sclipirea ta de geniu si in altele nu? In continuare iti voi prezenta cateva strategii care sa te ajute sa fii mai creativ si sa intelegi procesul creational (din ce stare trebuie sa pornesti, ce este creatia si de unde ar trebui sa se nasca).
Ce este creatia?
In primul rand creatia este un proces de inspiratie. Iar cand spun inspiratie poti sa compari acest proces cu procesul ce presupune tragerea aerului in plamani. Adica preiei ceva si pe urma prin prelucrare creezi altceva.
Din propria mea experienta observ ca definitia aproape unanim acceptata a creatiei este si cea oferita de DEX-ul nostru.
CREÃ, creez, vb. I. Tranz. 1. A face ceva ce nu exista înainte; a întemeia, a produce, a înfiinÅ£a; a organiza.
Orice artist adevarat stie ca opera (creatia) se afla si exista in materia ce va urma sa fie prelucrata (toate-s noi si toate-s vechi).
A scrie precum Eminescu presupune a-l citi pe Eminescu, a filosofa ca Socrate si a stapani arta dialogului presupune cunoasterea acestuia.A sculpta ca Michelangelo presupune a studia sculptura si opera acestuia si a altor sculptori.
Definitia mea: Creatia este un proces de inspiratie care presupune utilizarea resurselor si operelor deja existente, preluarea acestora, analizarea acestora dintr-o stare anume si prelucrarea ideilor care se vor naste din acea stare. Este un proces care presupune o stare interioara, recadrari, gandire laterala, strategie si actiune.
Procesul Creativ – Strategia Disney
Articol privat. Inscrie-te mai jos pentru a accesa mai multe resurse asemanatoare.
S-a mai cautat si:
strategia disney, strategii de stimulare a creativitatii managerului, fii creativ, cum sa fii creativ, creatie si creativitate, ce inseamna sa fii creativ, cum sa fiu creativ, cum sa fi creativ, liviu pasat, profesorul creativ, profesor creativ, fi creativ, creativitatea profesorului, cum sa devin creativ, cum sa fi, creativitatea la locul de munca, Parinte Normativ, cum sa fii, fii creativa, cum sa inveti intr-un mod creativ?Din familie
Cum sa Faci un Sistem de Rezervare Online care sa Aiba SuccesBest Of!
rol.ro plagiaza yahoo.com
Cum sa Obtii Linkuri pe Wikipedia fara sa Fii Depistat de Editori
Perseverenta, Apanajul Idiotilor
November 1st, 2007 at 1:24 am
Bun articol! Chiar mi-a placut.
December 15th, 2007 at 12:47 pm
[...] un designer? Cauti si tu online hotel reservation si ii spui programatorului sa se inspire un pic (proces creativ). Totusi un student care stie ceva design te poate rezolva pentru un 200 euro [...]
December 17th, 2007 at 1:58 pm
[...] in ordinea intrarii in concurs: 1. Tudor Mateescu: Cum sa fii creativ si sa-ti indeplinesti visul 2. Cristina Dingeanu: Dependenta 3. Liviu Pasat: Regula antrenorului 4. Daniela Parvu: Sinucidere? [...]
December 17th, 2007 at 10:06 pm
Foarte tare articolul! Felicitari pentru un articol de top! Vad ca ai luat locul 1! Foarte bine!
December 18th, 2007 at 5:56 pm
Felicitari pentru articol, chiar mi-a placut! Mi-ar placea sa-l public pe blogul personal (mentionand autorul)- daca imi permiti.
December 20th, 2007 at 12:52 am
Cristina, bineinteles
October 9th, 2008 at 10:27 am
In zilele noastre a fi creativ este o misiune destul de grea si in acelasi timp este o necesitate a acestui mileniu, dupa cum recunostea si Bill Gates. De cate ori poate ne-am pus intrebarea cum sa gasim o idee creativa care sa ne scoata din impas ? Ce fel de mediu înconjurator ar fi necesar pentru a ne veni ideile creative ? Cum pot liderii sa sustina procesul creativ si sa stimuleze creativitatea la locul de munca ? Cum putem trece peste anumite bariere de gandire ?
Teresa Amabile, director la Harvard Business School, si-a dedicat intreaga sa viata cercetarilor in domeniul creativitatii si este una dintre cele mai cunoscute persoane din intreaga lume care s-a ocupat de inovatie in domeniul afacerilor.
Acum 8 ani, ea a realizat un studiu în domeniul creativitatii, astfel: a lucrat atat cu studenti cat si cu manageri din companii foarte diferite, și a colectat aproape 12.000 emailuri , cu descrierea amanuntita a zilei de lucru, de la persoane care erau implicate in proiecte creative în domeniul productiei bunurilor de consum, high tech si din industria chimica. Ea nu a povestit participantilor ca obiectul sau de studiu este creativitatea. Ea a pus doar intrebari, intr-un email pe care-l trimitea zilnic, despre munca pe care o desfasurau cei supusi cercetarii, precum si despre mediul înconjurator in care activau. Teresa Amabile a codat emailurile primite inregistrand momentele in care oamenii se luptau din greu cu o problema sau cand le venea o idee noua.
Ea continua aceste studii, împreuna cu echipa sa si în ziua de astazi si a observat ca exista 6 mituri despre creativitate care sunt descrise mai jos:
1. Ideile creative vin de la oamenii creativi
Cand a ̨ntrebat directorii de companii unde au nevoie cel mai mult de idei creative, ei au raspuns aproape intotdeauna la fel Рin compartimentul de dezvoltare produse noi, in cel de marketing si in cel de publicitate. Iar cand i-a ̨ntrebat unde anume nu-si doresc sa aiba oameni creativi, ei raspundeau invariabil in departamentul de contabilitate, si apoi radeau datorita conotatiei negative pe care o are creativitatea ̨n domeniul contabilitatii.
Dar perceptia comuna a tuturor managerilor era ca unii oameni sunt creativi iar altii nu. Iar acest lucru nu este adevarat. Ca si lider, nu vrei sa ai creativitate doar într-un singur domeniu. Vrei ca fiecare persoana din organizatia ta sa produca idei noi si utile, inclusiv in domeniul financiar. Daca privim in trecut, exista inovatii si in domeniul financiar care sunt extrem de profunde și in intregime etice, precum contabilitatea bazata pe costuri.
De fapt, aproape toate cercetarile in acest domeniu arata ca orice persoana cu o inteligenta normala este capabila sa indeplineasca si anumite sarcini care cer creativitate.
Creativitatea insa depinde de un anumit numar de lucruri: experienta, incluzand cunostinte si indemanari tehnice, talent, abilitatea de a gandi intr-un mod diferit decat cel uzual, capacitatea de a elimina ideile fara valoare.
Motivatia intrinseca – oamenii care sunt motivati de ceea ce fac lucreaza adesea creativ – este foarte importanta.
De peste 5 ani, organizatiile acorda o atentie tot mai mare creativitatii și inovatiei iar angajatii urmeaza in permanenta cursuri pentru descatusarea potentialului lor creativ.
Dar o mare parte din oameni nu sunt în stare sa-si dezvolte acest potential creativ, deoarece ei lucreaza intr-un mediu care impiedica aparitia motivatiei intrinseci. Prin urmare, multe companii mai au un drum lung de parcurs pana sa elimine barierele din calea creativitatii.
2. Banii sunt un motivator al creativitatii
Experimentele realizate de cercetatori în domeniul creativitatii au aratat ca banii nu inseamna totul.
Teresa Amabile i-a intrebat pe cei supusi studiului cum ii motiveaza banii sa vina cu solutii noi, iar ei au raspuns ca aceasta intrebare este irelevanta, ceea ce inseamna ca ei nu se asteapta sa fie platiti in fiecare zi in functie de ideile noi pe care le folosesc. In acelasi timp, angajatii care se intreaba mereu ce bonusuri vor primi pentru munca pe care o realizeaza, sunt cei mai putin creativi oameni.
Bonusurile acordate si plata angajatilor foarte strict pe performanta pe care o obtin poate deveni problematica cand oamenii cred ca fiecare miscare pe care o fac le poate afecta remuneratia.
In aceste situatii, oamenii risca sa aiba o tendinta de a fugi de esec, pur si simplu. Bineinteles ca oamenii au nevoie sa simta ca sunt compensati corect. Dar cercetarile efectuate arata ca oamenii pun o valoare mai mare pe mediul de lucru in care creativitatea este ajutata sa se dezvolte, sa fie valorizata si recunoscuta.
Angajatii vor sa aiba oportunitatea de a se angaja profund în munca lor și sa faca reale progrese.
Deci este foarte important pentru lideri sa puna la un loc oamenii impreuna cu proiectele lor, nu numai pe baza experientei pe care o au acestia ci si tinand cont de motivatia pe care o au.
Oamenii sunt mult mai creativi cand le pasa de munca pe care o fac si cand isi focuseaza toate abilitatile pe care le au pentru aceasta.
Daca provocarile la care sunt supusi sunt prea inalte fata de nivelul abilitatilor pe care le au, ei devin frustrati.
Daca provocarile la care sunt supusi sunt prea scazute fata de nivelul abilitatilor pe care le au, ei devin plictisiti.
Liderii trebuie sa stie sa balanseze aceste lucruri cu atentie pentru a obtine rezultatul dorit.
3. Presiunea timpului dezvolta creativitatea
In studiul pe care l-a facut, Teresa Amabile a observat ca oamenii gandeau adesea ca ei pot deveni mult mai creativi daca lucreaza sub o severa presiune a timpului.
Dar din studiul cercetatoarei a reiesit exact opusul – oamenii care erau cel mai putin creativi erau tot timpul in lupta cu timpul.
De asemenea, atunci cand oamenii lucreaza sub presiunea timpului, le scade creativitatea nu numai in ziua respectiva, ci chiar si in următoarele doua zile.
Presiunea timpului distruge creativitatea deoarece oamenii nu se pot angaja in mod profund in problemele pe care le au de rezolvat.
Creativitatea solicita o perioada de incubatie – oamenii au nevoie de timp pentru a intra in probleme si pentru a lasa ca ideile creative sa iasa la suprafata.
De fapt, nu conteaza atat de mult dead-line-ul stabilit pentru rezolvarea problemei ci faptul ca angajatii isi distrag atentia de la ceea ce au de facut cu lucruri mai putin importante sau deloc importante iar distragerea atentiei este cea care fura timpul necesar distrugerii barierelor de gandire uzuale si dezvoltarii ideilor creative.
Oamenii nu pot fi creativi cand se afla in bataia pustii, ci numai cand sunt focusati pe munca lor.
Angajatii trebuie sa evite activitatile care ii distrag de la scopul lor si sa se focuseze pe ce este important de rezolvat.
In prea multe organizatii oamenii nu inteleg motivul grabei, a faptului ca cineva undeva are nevoie ca acel lucru sa fie rezolvat astazi.
4. Ingrijorarea sparge tiparele de gandire
Exista aceasta idee potrivit careia frica si tristetea dau pinteni, intr-un fel, creativitatii.
Exista o literatura psihologica in care se explica faptul ca incidenta unei depresii puternice este mai mare la scriitorii creativi si artisti – depresia geniilor care sunt incredibil de originale in ceea ce gandesc. Dar Teresa nu a observat acest lucru la populaţia pe care a studiat-o.
Ea a codat cele 12.000 de emailuri in functie de nivelul de frica, anxietate, tristete, manie, fericire si dragoste, pe care oamenii au experimentat-o in ziua respectiva.
Si a gasit ca procesul creativ este asociat pozitiv cu bucuria si dragostea iar negativ este asociat cu mania, frica și anxietatea.
Cercetarile au demonstrat ca oamenii sunt cei mai fericiti când gasesc o idee creativa si gasesc o idee care sa sparga tiparele cand au fost fericiti cu o zi inainte. Astfel se creeaza un cerc al creativitatii si fericirii.
Cand oamenii sunt atrasi de munca pe care o fac exista o sansa mult mai mare ca vor face o asociere cognitiva care a doua zi va da nastere unei idei creative. O zi plina de fericire va conduce la o a doua zi plina de creativitate.
5. Competitia bate colaborarea
Exista o credinta destul de extinsa, in special in domeniul financiar si industria high-tech, ca o competitie interna între angajati va forta inovatia.
In studiile sale, Teresa a descoperit ca procesul creativ primeste o lovitura puternica cand persoanele dintr-un grup de lucru intra în competitivitate in loc sa colaboreze.
Cele mai creative echipe sunt cele intre care exista incredere pentru a impartasi si dezbate ideile.
Dar cand oamenii lupta pentru recunoastere, ei se opresc din impărtasirea ideilor lor. Si acest lucru este distructiv deoarece nimeni intr-o organizatie nu are toate informatiile cerute pentru a pune toate piesele puzzle-ului impreuna.
6. O organizatie restructurata este o organizatie creativa
Poate in domeniul departamentului de relatii publice, o firma care isi reduce personalul forteaza dezvoltarea creativitatii.
Din pacate, cercetatoarea a observat foarte multe exemple de acest fel. Din punctul sau de vedere, restructurarile sunt foarte dificile pentru angajati si distrug creativitatea. Astfel, ea a studiat o divizie a unei companii de electronice formata din 6000 de angajati. In urma procesului de restructurare a 25 % din angajati, ceilalti au agonizat o perioadă de 18 luni. Fiecare dintre stimulatorii creativitatii scazusera semnificativ. Anticiparea restructurarii a fost și mai grava decat restructurarea în sine. Frica oamenilor de a nu fi concediati ii dezangaja de la munca lor. Problema cea mai mare a fost ca la 5 luni dupa restructurare, creativitatea era distrusa, in proportie de 100%. Comunicarea si colaborarea au scazut, de asemenea, semnificativ, si odata cu ele, spiritul de libertate si autonomie.
Liderii trebuie ca dupa restructurari sa stabilizeze imediat mediul de lucru, altfel, izvorul ideilor creative va disparea.
S-ar putea crede ca ceea ce s-a scris pana acum demonstreaza ca Teresa lupta pentru un stil de management uÅŸor. Dar nu este adevarat.
Ea pune accentul pe un stil de management istet. Cei 30 de ani petrecuti in domeniul cercetarii, cele 12.000 de jurnale de activitatii pe care le-a obtinut, sustin ideea ca daca oamenii fac ceea ce le place atunci ei se angajeaza profund in ceea ce fac iar cand munca lor este valorizata si recunoscuta, creativitatea prinde aripi. Chiar si in vremuri grele.
June 14th, 2010 at 6:50 am
asa este imi place or ce vad sut creativ in arta muzici
June 14th, 2010 at 6:52 am
veri contactezama 0753591023 tlf.