Mintea este un bio-computer. Acest bio-computer lucreaza cu cele cinci simturi. Cele mai folosite fiind vazul si auzul. Toate aceste “ingrediente” in functie de cum sunt combinate constient sau inconstient (in general) creaza emotie.

Poate ai observat ca ai voci critice cand faci ceva gresit. Acele voci critice, iti pot spune vorbe de ocara si-ti pot aduce diferite acuzatii, precum: “esti un prost, nu esti bun de nimic, eram sigur ca iar o s-o dai in bara, in viata asta nu o sa reusesti niciodata etc”.

Pentru a nu mai fi afectat de aceste voci trebuie:

• sa fii constient de ele
• sa le opresti
• sa le schimbi mesajul

Sau…

Sa le lasi asa cum sunt si sa schimbi doar tonalitatea lor. Spune-ti pe o voce sexy, pe cea mai sexy voce: “esti un dobitoc, esti un ratat…” si observa diferenta.

Daca inca nu ma crezi, “injura” o persoana apropiata folosind nu un ton suparat, ci unul sexy. Vezi cum reactioneaza.

Tonul vocii tale, este ingredientul secret al comunicarii. Tonul vocii are o importanta cruciala, poate si pentru ca totul este vibratie?

Daca nu obtii ce vrei de la o persoana,inseamna ca nu ai folosit tonul corect.

Deci atentie la tonalitate! Tonul are asa mare putere, incat schimba emotii si stari instant! In bio-computerul numit minte, tonul suprascrie orice sentiment.

Mi-am inceput dimineata citind acest articol: cum sa scapi de obiceiurile proaste.

Articolul nu prea adreseaza ce promite in titlu, dar este un articol extrem de motivant si real! Este aplicabil si barbatilor si femeilor. Este probabil cel mai bun articol pe tema dezvoltare personala/motivatie pe care l-am citit pana acum.

Sunt foarte sensibil la aroganta si am mai comentat in stanga si in dreapta, dand in cap “specialistilor” care-i faceau prosti sau netrebnici, pe cei care nu produceau schimbari in viata lor, precum ei.

Cu toate acestea, desi cuvantul “prostie” abunda, nu percep decat un “baston al maestrului” care te loveste cu drag sa te trezesti.

Merita citit cap coada, a fost scris probabil intr-o stare de flux.

M-am trezit cu gandul sa scriu despre perseverenta. De ce? Pentru ca-mi este al naibii de greu s-o controlez.

Sunt o persoana creativa, multitalentata si autodidacta. Sunt capabil sa stapanesc atat stiinte rationale, cat si stiinte umaniste. Toate aceste abilitati ma determina sa devin foarte creativ si visator.

Sunt capabil sa produc pe zi cel putin 2-3 idei de afaceri care, puse in practica, ar genera venituri pasive, ar fi utile si ar avea succes.

Am gresit de multe ori in viata pentru ca nu m-am concentrat, iar creativitatea m-a facut sa ma indrept in prea multe parti, fara sa realizez nimic concret de multe ori.

Ieri stateam si ma gandeam la intrebarea pe care multi ne-o punem: “cum imbecilul ala a reusit sa aiba atatia bani si sa reuseasca sa atinga idealul societatii de consum?”. Nu este vorba ca-l invidiez, pentru ca niciodata nu mi-as dori sa fiu in locul lui, dar imbecilul ala are ceva ce noi, persoanele talentate si creative, nu avem: are o singura viziune. Atata vede: afacerea lui, ideea lui (pe care probabil a furat-o din alta parte), persoana lui.

Oamenii nu sunt multitasking. Vei deveni eficient doar cand vei face un singurul lucru. Am invatat aceasta lectie anul trecut si iata ce am facut pentru a reusi sa ma concentrez. Orice idei de afaceri am, orice alte idei de imbunatatire am, le notez si le las in asteptare.

In momentul de fata am o lista de 50 de idei si asta pentru ca le-am notat pe cele mai bune. Ma uit la ele ca la niste copii ce s-ar putea naste.

Dar este singura sansa a unei persoane creative si talentate sa reuseasca. Sa invatam de la idioti, dar sa avem grija sa nu devenim la fel ca ei.

Este frumos sa producem idei, dar acestea nu pot fi intotdeauna materializate, deoarece nu avem intotdeauna resursele necesare.

Cel mai util lucru este sa acceptam situatia. Imbina perseverenta cu renuntarea si accepta situatia. Rezultatul va fi liniste si pace creativa care se va materializa. Nu te mai consuma, accepta ca acum nu ai resursele necesare, accepta ca ai idei bune si accepta sa incepi pas cu pas. Detaseaza-te sau, mai bine zis, disociaza-te. Lasa universul sa lucreze prin tine si nu incerca sa controlezi tu universul. Astfel, vei reusi sa nu devii un idiot, ci un maestru ce picteaza, oriunde-l duce vantul.

Un citat pe care tocmai l-am citit azi: “Nimic din lume nu poate lua locul perseverentei. Talentul nu-l va lua. Nimic nu este mai comun decat oamenii fara succes si cu talent. Genialiatea nu-i va lua locul. Geniul nerasplatit este o axioma. Educatia nu-i va lua locul. Lumea este plina de oameni educati care abandoneaza. Ai nevoie doar de perseverenta si determinare, ele fiind omnipotente“. Calvin Cooldige

Este bine, este rau? Este doar un unghi de a privi lumea, destul de ingust, din punctul meu de vedere.

Acest concept este foarte aplicat in societatea de azi. De aceea, am mai scris despre: esesc si succes, ca sa ai succes trebuie sa muncesti mult, pe bune?, cum sa castigam bani muncit mai putin, perseverenta si munca chiar cheia reusitei?, omul planuieste, Dumnezeu rade.

Concluzia mea? Fii creativ, fii talentat, dar devino constient de darul si “blestemul” acesta. Solutia este sa-ti organizezi creatia ca intr-o linie de productie si s-o iei pe rand, organizat si stabilind obiective. Cel mai important, “enjoy the ride”, rezultatul nu conteaza (lasa-i pe idioti sa se bucure de el)!

De mult voiam sa scriu despre mame. Citind acest post pe femeia de succes (pe care-l recomand ambelor sexe) m-am hotarat sa-mi scriu opinia.

Voi incepe prin a-ti spune despre avatarurile fostelor mele colege, amice si prietene din perioada liceu si facultate. La inceput aveau o poza sexy cu ele, dupa aveau o poza cu prietenul, dupa aveau o poza cu sotul. Acum au poza doar cu copilul. Pe care o schimba tot cu o poza cu copilul in functie de cum creste acesta. Am ajuns sa am o lista de bebelusi. In locul tipelor pe care le stiam am o lista mare de copii in scutece, fara mult par in cap si strambandu-se la mine…. so cute, NOT!

Aceasta schimbare mi-a dat de gandit. Eu pot intelege iubirea pentru copilul tau, dar in momentul in care acel copil devine totul pentru tine si universul tau, nu pot intelege. Imi dau seama ca natura are acest mecanism. O conexiune puternica mama-copil, pentru ca acesta sa fie protejat si sa fie ajutat sa supravietuiasca in primii ani de viata. In primii ani de viata in care va invata si 50% din comportamentele sale…

Problema apare in momentul in care aceasta dragoste materna nu se opreste si devine obsesie. Cel mai grav si cu repercursiuni puternic negative este dragostea de mama sufocanta pentru copilul baiat.

Eu am 27 de ani si mama mea imi spune copil. Am avut parte de o mama care m-a sufocat si m-a supraprotejat de “relele lumii”. Datorita problemelor de sanatate pe care le-am avut, nu ma lasa sa ridic nici un scaun. Si acum, daca pun mana sa mut o masa sau ceva mai greu, alearga disperata sa ma “salveze” pentru a nu pati ceva.

Gandeste-te ce a insemnat asta pentru mine. N-ai idee. La 20 de ani, cand am inceput sa ma schimb, imi era frica sa ridic si un scaun. Si ce am facut? Dupa operatii pe spate si pe coloana, m-am dus la sala de forta. Asta am facut. De la a nu ridica un scaun, am ajuns sa ridic si sa imping zeci de kilograme. Cum m-am simtit cand am facut pasul? Am sarit in prapastie si am zis “fie ce o fi”. Cum m-am ridicat? Alt om, liber.

Este bine sa sari in prapastie si recomand, chiar daca in general exista retineri. Problema cea mai mare este ca unii nu sar niciodata. Iar tu ca mama esti responsabila de viata copilului tau, mai ales acum dupa ce ai citit acest articol.

Dragostea ta il poate sufoca si constrange. Dragostea ta il poate schilodi pe viata. Cunosc oameni care au ajuns la varsta de 50 de ani sufocati de mama… nu cred ca-i va mai recupera cineva. Cunosc oameni la 27 de ani care stau cu mamica si sunt intretinuti de ea. Ce naiba, cunosc si am auzit de o gramada de oameni care au fost ingrijiti de mamica, pana cand aceasta a disparut!

Nu este normal, mamelor, sa faceti acest lucru! Lasati-va copii liberi! Lasati-i sa cada, lasati-i sa se bata, lasati-i sa sufere, lasati-i sa se dezvolte. O floare se dezvolta altcumva in natura decat o floare in sera.

Cum vrei sa fie copilul tau? O floricica de sera fara miros sau un trandafir salbatic parfumat?

Cea mai buna grija pe care o puteti avea este sa nu aveti nici o grija. Si acum mama mea sare sa ma ajute (desi spatele o doare) sa ridic ceva si nu vrea sa ma lase… cu toate ca mi-am depasit limitele si stiu cine sunt, am momente in care ma face sa ma simt ca un handicapat neputincios.

Nu aveti idee mamelor cate frustari si neputinte trebuie sa spalam in viata pentru ca nu ne-ati lasat sa gresim. Unii nu le spala niciodata… si le ingroapa in alcool si droguri.

Deci atentie si control la dragostea materna, de cele mai multe ori devine ucigasa.

Repet: Cum vrei sa fie copilul tau? O floricica de sera fara miros sau un trandafir salbatic parfumat? Atunci lasa-l sa-l bata vantul, sa-l arda soarele si sa curga ploile pe el, doar asa va putea creste.

Atentie, ce o sa scriu aici este foarte important. Pus in practica te va ajuta sa te simti mai puternic si mai liber. Inainte de a intra in branza sa fim clari: a fi un domn/doamna si a-l respecta si pe celalalt nu inseamna sa fii un mincinos si sa te minti pe tine si pe celalalt doar ca sa “nu-l ranesti” sau doar pentru a castiga ceva.

Gandirea de masa, gandirea populara ne-a invatat ca este bine “in viata sa faci compromisuri”. Eu iti spun sa provoci aceasta credinta si sa te uiti in ochii celui ce o emite. Sunt fericiti? Sunt ok? Sau urme de regret ii strafulgera ochii?

Probabil si tu pana acum ai facut compromisuri si probabil regreti. Ai fi vrut si lucrul acela si pe acela sau ai vrut sa zici aia si sa faci aia dar n-ai facut-o. Ce nu regreti poate a “vindecat timpul” – adica este adanc ingropat in tine.

A face compromisuri inseamna a te compromite pe tine. A face compromisuri inseamna sa fii slab si fricos si sa crezi ca nimeni nu observa asta. Din pacate pentru tine acest lucru este observat fie la nivel constient, fie la nivel inconstient si pe termen mediu si lung nu vei castiga nimic.

Sa-ti dau un exemplu negativ concret: acum cateva luni intreba pe twitter o femeie “de ce noi fetele ne facem microbiste pentru voi barbatii dar voi nici nu puteti face aia pentru noi” (nu mai tine minte ce anume trebuiau sa faca, dar nu conteaza).

Modeland inseamna: de ce eu fac X (care nu-mi place) si tu nu faci Y (ce vreau) ? Iata modelul compromisului si iata si masca. Port masca X pentru a obtine Y. Si bineinteles ca acel Y nu vine in 99,99% din timp! De ce? Tocmai pentru ca nu te respecti pe tine, tocmai pentru ca te-ai scindat. Te-ai impartit in doua, in trei, in zece si societatea vede.

Oamenii care fac compromisuri se indoapa cu regrete.

Alt exemplu negativ: vrei sa pleci de la munca pentru ca ti s-a terminat programul dar nu o faci ca sa nu te certe seful. Ajuns acasa te plangi in stanga si in dreapta ce management de cacat ai si cum pot fi unii asa de nesimtiti cu tine. Scuza-ma, dar tu te respecti pe tine? Daca tu accepti sa ramai acolo ce vrei mai mult? Daca tu consideri ca atata valorezi si asta meriti de la viata pentru a obtine suma Z de bani atunci nu mai comenta. Tu si doar tu esti responsabil pentru cum esti tratat si unde muncesti.

Viata este a celor curajosi si a celor care nu fac compromisuri. Nu zic, fa compromisuri dar incepe sa te destepti. Incepe acum sa realizezi ca un compromis este unul dintre cele mai groaznice lucruri pe care le poti face in viata. Compromis inseamna sa te inseli pe tine si sa te subestimezi.

Joaca dur si respecta-te. Zi ce ai de zis, crede in tine si risca.

Sa-ti dau un exemplu pe care multi barbati si femei il considera imposibil. A fost un moment in viata mea in care m-am indragostit de doua tipe. Pe vremea aceea inca nu-mi era foarte clar ce inseamna sa ai o minte unita si sa-ti asculti inima. Plus ca nu-mi place sa mint, sa insel (a insela inseamna a minti pentru mine) a ma furisa si a face tertipuri clasice de barbati. Asa ca am ajuns la concluzia: joc dur, acesta sunt eu, daca ma placi asa bine daca nu iar este bine. Asa ca am renuntat la ideea stupida din minte ca trebuie sa aleg. Ambele tipe stiau una de alta si iti dai seama ce presiune exista pe ambele planuri. Mi-am ascultat inima si am fost cu ambele. Daca faceam o alegere, daca faceam un compromis acum as fi regretat profund. Astfel am aflat ca intr-o societate in care esti invatat ca barbat ca ar trebui sa fi monogam (desi natura ta e alta) poti sa depasesti aceste limite fara a minti si insela.

In concluzie, renunta sa mai minti si sa te mai inseli. Este unul dintre cele mai “naspa chestii” pe care ti le poti face. A face compromisuri este un venin dulce si viclean, nu-l realizezi imediat si te poate tine otravit o viata intreaga.

Acum ca stii ca nu stii sau ca stii ca stii ce sa faci, aduna toate regretele pe care le-ai strans in trecut si pe care crezi ca le vei strange, fa-le mari si puternice in mintea ta, da-le culoarea pe care o merita si simta-le durerea. Pe masura ce simti aceasta durere dubleaza-o si cand simti ca doare tare, tare da-ti cu mana peste frunte puternic si incepe sa realizezi cum dispar si promite-ti ca de acum incolo vei fi intreg si nu te vei mai scinda. Satura-te de cate regrete ai acumulat, arunca-le si spala-te de ele. Ia-le si arunca-le departe, departe de tine fa-le mici de tot incat sa dispara. Cand iti va mai trece prin cap sa faci un compromis adu-ti aminte de aceasta durere cumulata a regretelor si pe urma compar-o cu placerea unei decizii integre, care-ti respecta inima. Placerea se va revarsa in tine precum raurile si fluvile in ocean.

Vino acasa, devino integru!

Observ o invazie tot mai puternica pe bloguri, twitter, facebook si alte medii in care tot felul de oameni cu privirea tampa si ciocu de papagal, repeta in nestire niste concepte pe care le-au citit in niste carti.

Am lasat pe ici colo un comentariu si mi-am spus opinia despre ce cred personal ca sunt ei si ce fac. Din pacate acest trend cred ca va fi crescator si o sa avem o inflatie de oameni vicleni, care vor fura cativa oameni creduli.

Cel mai rau imi pare ca anumite persoane care ar merita sa iasa in fata nu o fac suficient sau nu o fac inca in online.

Cum sa-ti dai seama daca cel care vorbeste stie despre ce vorbeste? In primul rand privirea, urmata de tonul de vocii si naturaletea in exprimare. Intr-un cuvant nonverbalul spune tot.

Nu o sa fac o comparatie intre cei pe care eu ii consider buni si pe cei pe care-i consider prosti. Din pacate nu am intalnit sa avem cu adevarat maestri in Romania (poate vor urma si acestia).

In schimb iti arat niste priviri luminate si la propriu si la figurat. Nu spun ca unul e bun sau nu. Spun doar ca toti cei pe care ti arat mai jos au avut putere interioara fantastica – putere care le-a adus faima, influenta si in principal au generat schimbari in bine unii dintre ei.

Daca vrei sa afli mai multe detalii despre puterea ochilor iti recomand acest articol.

Iata lista mea de oameni cu ochi in care vezi lumina, putere, intelepciune. L-as pune si pe Iisus daca as avea o poza cu el, sunt convins ca avea niste super ochi. Fa comparatie intre acesti ochi si ochii patachinelor si vei intelege despre ce vorbesc. Alege oamenii dupa ochi, ochii spun multe.

Am practicat si citit foarte multe tehnici legate de controlul emotiilor. Poate tu n-ai citit si n-ai practicat. Nu-i nimic. Ce-ti voi spune acum este cu siguranta cel mai important aspect al controlului emotiilor.

Dar inainte sa ti-l spun sa detaliez un pic

De ce controlul emotiei?

Controlul emotiei te ajuta sa nu mai fi o frunza in vant care joaca cum ii canta “intamplarea zilei”. Seful tipa la tine si te superi. Te certi cu cineva si esti trist. Nu-ti iese planul zilei si te simti frustrat. Munca ta de luni intregi nu da rezultate si te simti neputincios. Traficul este plini de handicapati si gropi si asta te enerveaza la culme. Esti plin de stres datorita deadline-urilor si asa mai departe.

Aceasta este viata zilnica a multor oameni. Acesti oameni asteapta zilnic sa se intample ceva dar in schimb reactioneaza la fiecare eveniment cum s-au invatat pana acum: cu emotii puternice care duc catre comportamente distructive si in exces.

Controlul emotiei iti deschide calea catre libertatea adevarata. Libertatea de a alege cand sa fii fericit si daca sa fii suparat. Libertatea de a alege ce sa faci cu supararea respectiva… asta daca o mai vrei.

Libertatea de a fi fericit fara motiv. Aceasta este fericirea adevarata – fara motiv. Nu ca ti-ai luat masina cutare, sau te-ai indragostit de cutare sau ca ai semnat contractul cutare. Toate aceste “cutari” sunt elemente externe care nu intra in sfera ta de actiune si oricand se pot schimba in alt cutare…

Fara motiv si fara actiunea este esenta fericirii durabile. Dar pana acolo fiecare avem de parcurs drumul emotiilor noastre.

Probabil nu te-ai gandit niciodata la aceasta perspectiva. Se spune ca iadul si raiul sunt cauzate de mintea ta, perfect adevarat dar mai adevarat este ca sunt cauzate de lipsa controlului emotiilor tale. Cand in Iad cand in Rai. Aceasta ne este viata in general.

Tehniciile de control al emotiilor ne ofera sansa sa iesim din acest joc bolnav. Asta daca suntem dispus sa acceptam provocarea si sa facem altceva cand “suferim” din cauza unei emotii negativa.

Si astfel ajungem la…

Secretul Nespus din Spatele Tehnicilor pentru Controlul Emotiilor

Fii constient ca ai acea emotie! Toate metodele se concentreaza pe ce sa faci cand ai emotia X. Din pacate nu se discuta despre cat de important este sa realizezi ca ai emotia X.

De exemplu, daca emotia ta este una de frustare inainte de a face orice este cazul sa-ti dai seama ca esti frustrat. Degeaba cunosti tehnica daca nu realizezi ca te afli pe modul de operare “frustrare”.

Identificarea si constientizarea emotiei si gandurilor vor face emotia respectiva slaba. Puterea ei se va dizolva in propotie de minim 50% doar constientizand-o. Sa zicem ca un tip ti-a lovit masina accidental. Reactia invatata este: “nervi, tipete, injuraturi” si la altii si violenta. Fi constient ca esti nervos. Repeta-ti de 5 ori:  este nervi, este nervi, este nervi, este nervi, este nervi.

Greseala gramaticala este voita. “Gresind” gramatical vei fi mai constient de ce spui si de emotie. Si mai important vei arata cu degetul emotia. O emotie identificata se desprinde instant de persoana ta. Poti sa spui “Sunt nervi” dar nu spune “sunt nervos” – nu te identifica cu emotia. Tu si emotia, tu si gandul sunteti doua enitati separate! Nu deveni una cu gandul si emotia.

Priveste-o, uita-te la ea. Daca tu crezi ca va mai fi nevoie de o tehnica de control a emotiei incepe s-o faci. Dar te asigura ca pana nu identifici emotia nu vei realiza absolut nimic.

Asta este tot. Constientizeaza emotia si gandurile pe care le ai. Priveste-le ca pe entitati separate si vei vedea cum dispar fara urma.

Daca mai este nevoie de altceva, realizeaza niste respiratii adanci in abdoment cocentrandu-te pe expiratie astfel incat sa scoti tot aerul din tine si sa-l inlocuiesti cu altul nou… complet.

Dar te vei putea apuca de aceasta respiratie doar dupa ce vei constientiza starea in care esti, fara asta… probabil vei face ce faci de obicei obtiand acelasi rezultat, probabil nedorit.

Experientele placute. O sa fiu cat se poate de concret: viata ta este binecuvantata de momentele in care te-ai simtit binecuvantat. Problema este ca uiti aceste momente si lasi loc deprimarii, tristetii si mai grav plictiselii. Atentie la oamenii care spun ca se plictisesc: sunt limitati.

Iti prezint o metoda de genul “flip switch”. Pe scurt, metoda spune urmatorul lucru: cand te simti rau adu-ti aminte de ceva ce te-a facut sa te simti bine si mentine acea amintire pentru minimn 30 de secunde. In 30 de secunde ar trebui sa se produca o schimbare in starea ta.

Ei bine, ce ar fi daca ai avea un carnetel, un jurnal umplut doar cu experiente placute? Experiente descrise in detaliile necesare tie, incat sa-ti aduci aminte suficient de bine experienta? Personal lucrez la un astfel de carnetel si vreau sa-ti spun ca energia pe care ti-o poate imprima este cutremurator de puternica si pozitiva.

Mai mult decat atata, daca vrei o anume emotie dupa ce ti le-ai scris poti incepe sa le clasifici. De exemplu:

Entuziasm:

- experienta 1 cand am facut x si y si-mi aduc aminte culorile, sunetul si ce am simtit
- experienta 2 cand am facut x si y si-mi aduc aminte culorile, sunetul si ce am simtit
- experienta 3 cand am facut x si y si-mi aduc aminte culorile, sunetul si ce am simtit

Fericire:

- experiente detaliate

Siguranta:

- experiente detaliate

Liniste:

- experiente detaliate

Citindu-le pe toate amestecate te asigur ca vei obtine o stare de binecuvantare. Pentru ca viata ne este binecuvantata, doar ca avem prostul obicei sa uitam asta si sa ne lasam mintea sa zboare pe umbre fara existenta.

Planul de actiune:
Poti sa incepi acum sa-ti construiesti calea de a vedea comoara, care este ascunsa in tine: google docs, word, foaie si pix. Foloseste ceva accesibil pentru a putea actualiza aceasta comoara.

Am o stire SOCANTA pentru tine. Vei muri.

Daca te intrebi de unde stiu? Sunt ghicitor in stele. Si stelele mi-au spus ca vei muri si tu nici nu stii acest lucru. Ma intreb cum o fi pentru tine sa constientizezi ca deja esti mort. Mai tii minte cand aveai 12 ani? Acum esti mai mare… tu la acea varsta (daca esti mai mare acum) ai murit. Oare esti constient de acest lucru? Sau esti deja mort pentru ca te gandesti ce o sa faci maine si uiti sa traiesti azi, acum?

Murim, intr-adevar murim. Corpurile noastre mor din prima zi din care facem ochi. Nu crestem cum am fost invatati. Ci murim. Ziua ta nu este decat un alt marcaj spre moartea sigura.

Mi-a murit bunicul acum cativa ani. Si acum ceva timp si bunica. Lumea a fost socata… eu am fost intristat. Unii oameni mor la 80 de ani si lumea este inca socata… era bine, mai putea trai inca… macar 10 ani.

Nu stim sa traim, pentru ca nu stim sa murim. Si ce este si mai socant nici nu stim ca o sa murim.

Moartea este pe locul doi in topul fricilor umane. Si asta pentru ca nu stim nimic despre ea si nici nu vrem s-o facem familiara. Daca moartea ne-ar fi familiara, daca am fi constienti ca murim cred ca am incepe sa traim cu adevarat.

Dar nu.. uitam clipa de clipa ca murim. Uitam ca maine poate sa fie the big day. Societatea noastra nu te invata nimic despre moarte. Parintii mei nu au vrut sa merg la inmormantari ca “sa nu vad asa ceva”. De ce sa vezi si sa fii constient cand poti sa fii inconstient?

De ce sa pretuiesti viata si de ce sa nu-ti bati joc de viata ca si cum ai fi vesnic?

Atitudinea ta despre moarte este un crez. Un crez pe care l-ai invatat si ti-a fost cultivat de societate, biserica, filme si carti. Moartea nu exista. Traieste cat esti tanar. Distreaza-te la maxim – adica ataca-ti corpul cu subtante nocive pana aproape de punctul distrugerii.

Vei muri si acesta este cel mai sigur lucru din lume. Scrie-ti asta pe oglinda si traieste fiecare zi ca si cum ai muri.

Este binecunoscut ca “near death experience” schimba oamenii si atitudinea lor fata de viata, fata de ce fac si cine sunt. De ce sa risti sau sa astepti Universul sa te lumineze cand o poti face singur? Si daca Universul greseste un pic si “near death experience” devine “death experience”?

La un moment dat se va intampla… si nu, nu este un lucru rau si nici un lucru bun. Este la fel de normal precum esti tu, pamantul si stelele si unii spun la fel de minunat.

Voi incheia prin a-ti relata povestea “desteptarii” lui Budha.

La nasterea lui Buddha au venit toti mari astrologi la palat si au prezis ca Buddha va fi un mare Chakravartin adica va domnii peste lume. Un singur astrolog, cel mai tanar dintre toti a spus ca va fi un mare luminat un om sfant si nu are cum sa fie altcumva si va renunta la regat si bogatii si tot. Regele s-a ingrijorat atunci si a facut tot posibilul sa-l tina pe Buddha distrat.

I-a construit palate in care totul era tanar, era inconjurat doar de oameni tineri, orice frunza care murea era adunata de pe jos, tot ce era batran era indepartat. Buddha avea astfel o minte complet distrata (sau distrasa?). Intr-o zi acesta se indrepta spre balul tineretului. Atunci regele a dat ordin sa fie curatate strazile, sa fie indepartati bolnavii, batranii, cersetorii si orice este mort, batran si putred.

Si uite asa mergea Buddha spre bal pana cand zeii vazand acestea s-au maniat. Si atunci zeii s-au transformat astfel: unul intr-un batran, altul intr-un om bolnav, altul intr-un mort si unul intr-un saniasin imbracat in portocaliu.

Buddha socat si-a intrebat carutasul dar ce sunt, cine sunt acesti oameni? Carutasul avea indicatii clare sa nu spuna nimic si atunci zeii au intrat in el si au vorbit prin gura lui.

Acela este un om bolnav pe moarte, toti oamenii se imbolnavesc si mor. Buddha a spus atunci: vrei sa spui ca si eu, si copilul meu si frumoasa mea sotie se vor imbolnavi si vor muri?

Dar acela ce este? zise Buddha aratand spre batran (retine, el nu a vazut in viata lui un batran). Acela este un om batran. Toti oamenii imbatranesc. Vrei sa spui ca si eu si sotia mea si frumosul meu copil vom imbatranii?

Dar acela ce este? Acela este un mort, toti oamenii mor. Deci si eu si sotia mea si copilul meu vom muri? Toti oamenii mor.

Dar acela ce este? zise Buddha aratand spre saniasin. Acela este un saniasin, el a murit deja, a transces moartea.

Si atunci Buddha s-a hotarat si a renuntat la tot pentru a cauta iluminarea. Atunci s-a desteptat pentru ca a devenit constient de natura curgatoare a universului.

Omul planuieste, Dumnezeu rade este un proverb evreiesc pe care l-am auzit prima oara la Dan Pena.

Adevarul este ca am avut la dispozitie cel putin un an daca nu chiar doi sa-l invat si sa-l inteleg.

Am planuit, am calculat si am creat un imperiu pe baza unor planuri dar Dumnezeu a ras. Acest proverb sau mai bine zis aceasta lege a universului nu este deloc in contradictie cu bine cunoscuta lege a atractiei si cu obiceiul de a-ti stabili si atinge obiective.

Aceasta lege trebuie inteleasa prin prisma detasarii, bucuriei si celebrarii vietii.

Sa-ti dau cateva exemple concrete, care mi s-au intamplat anul trecut si cum am reactionat initial si ce am invatat in cele din urma.

Planul: munca, construirea unei mari afaceri online, concentrare maxima etc etc

Dumnezeu rade:

• masina avariata si atacata de vecinii din zona, zi de zi stres unde s-o lasi
• masina se strica de cateva ori, stai pierde ore intregi cu reparatii & stuff
• masina este ridicata de dragii nostri care au grija de strazi – ore pierdute, taxi, amenda si taxe – 8 mil poc intr-o zi
• calculatorul se strica
• telefoanele mobile se strica – TOATE
• prizele se ard
• multe site-uri sunt virusate/hackuite
• angajatii prost alesi iti pleaca cu cheile, stai 3 zile sa cauti butuci de usa
• cade netu, stai doua saptamani fara el
• teava de apa calda se sparge chiar in noaptea dinaintea plecarii in vacanta
• instalatia de curent electric se arde
• peripetiile continua, am si uitat care au mai fost.. dar au fost constant si multe deodata (precum no mobile, no net, no pc)
• Dumnezeu rade in continuu, incep sa rad si eu

Iti zic sincer ca nu am ras deloc cateva luni bune. Am fost plin de draci si de nervi. Pe langa faptul ca aceste provocari sunt consumatoare de timp, pe langa faptul ca este greu sa le consideri provocari si nu probleme mai sunt si foarte costisitoare. Sunt cheltuieli pe care nu le poti considera ca-ti aduc vreo satisfactie (decat cea pe care o aveai inainte) si nici un profit.

Bineinteles ca lumea superstitioasa imi spunea sa mai ma duc la biserica cand le povesteam toate cele care mi s-au intamplat. Un bullshit, evadarea lumii in divinitate si stiinte oculte pentru neasumarea responsabilitatii vietii.

Asumati viata, intamplarile “neasteptate”, accidentele si moartea – tu esti singura cauza a lor. Cred in asta si te sfatuiesc si pe tine sa crezi in asta.

Asumandu-mi viata m-am gandit. Cum de atrag aceste intamplari care nu se mai termina? Mama ce puternic sunt dar cum naiba, hai sa atrag bine… si incercam sa ma concentrez pe ce vreau.. dar degeaba, fie nu reuseam fie era alta lectie de invatat…

In cele din urma am invatat. Am inceput sa rad si sa ma detasez. Man plans, God laughs and I laugh. M-am detasat. Evenimentele au continuat sa se petreaca dar nu mi-a mai pasat.Nu-mi mai pasa de oameni fara cuvant, de prize arse si de alte intamplari care in gandirea comuna fac grea viata unui om.

Efectiv ma distrez, ma detasez si o iau pe rand.

Mai am inca de invatat, stiu asta. De exemplu, nu suport sa nu livrez un proiect pe care am promis ca-l livrez la o anumita data. Dar cum omul planuieste si Dumnezeu rade mi se intampla si mie. Urasc sa depind de oameni care deseori se dovedesc fara cuvant si fara a avea valorile mele. Dar se intampla, pentru ca? Man plans, God laughs iar eu inca mai am de invatat.

In aceasta perioada am invatat sa accept si aceasta situatie. Este trist si nu as fi vrut s-o invat dar niciodata planul de acasa nu se va pupa la perfectie cu realitatea.

Deci, relaxeaza-te si bucura-te caci detasarea este unul din secrete pe care trebuie sa-l inveti.