Tudor Mateescu

Foarte mult timp am inteles rabadarea la un nivel superficial.

Pentru mine, rabadarea era asociata cu binecunoscuta zicala “rabdare si tutun”.

Rabadarea, intr-o intelegere superficiala, presupune stres, agitatie, capitulare, violenta, revoltare, fataire si tutun.

Dar rabdarea nu este acest lucru.

Primul nivel al rabdarii l-am inteles dintr-o carte de NLP unde Robert Dilts spunea ca atunci cand vrei sa se intample ceva, trebuie sa astepti ca si cum ai fi in gara si ai astepta un tren.
Stii ca trenul va veni si in acelasi timp esti detasat, calm, stai pe banca si te bucuri de aerul garii.

Broastele canta.
Pestii sar. Luna rosie
Se oglindeste.

Acum ceva timp ma tot gandeam ce as putea sa pun in practica din Biblia Ortodoxa. Ce se poate aplica practic si ma poate ajuta sa evoluez spiritual?

Astfel am ajuns la cele 10 porunci, dar cum stiu ca nu te poti concentra pe mai multe lucruri deodata, am cautat si mai mult si am ajuns la “noua lege”.

“Caci toata Legea se cuprinde intr-un singur cuvant, in acesta: Iubeste pe aproapele tau ca pe tine insuti.”

A fost o data ca niciodata o curte de gaini de ziceai ca e Raiul gainilor pe pamant. Intr-un colt crestea iarba proaspata si frageda, udata de un paraias rece si cristalin. Colo era o bara pe care se cocotau. O capita acolo, o groapa scurmata mai departe. Rame cat curpinde in coltul cu balegar.

In mijlocul curtii de gaini trona un nuc mare si umbros, cu cracile apropiate de pamant. Acolo se puteau cocota gainile cu visuri de preamarire. Stateau pe acea craca de nuc si incepeau sa cotcodaceasca de zor. Cand se intampla acest lucru, Universul avea grija si le arunca o mana de boabe de grau proaspete si de porumb.

Cand intru intr-un vortex negativ primesc sfaturi de la doua tabere. Prima imi zice “mai du-te si tu la biserica” iar a doua imi zice “tu-ti creezi lumea, asta ai atras”. In drumul meu spre Adevar tindeam sa-i cred ba pe unii, ba pe altii. Ne cream lumea sau suntem trasi la socoteala de Dumnezeu pentru greselile noastre?

Arsene Boca spunea ca “prostul zice Doamne miuluieste-ma si ajuta-ma, si prostul se alege cu o boala sau o “nenorocire”. Pentru ca intotdeauna Doctorul De Suflete stie ce e mai bine pentru sufletul tau!”

Sunt aiciacum. Aud tocul ce izbeste asfatul. O vrabie falfaie. Vantul imi suiera la urechi. Voci de vibratie diferite.

Sunt aiciacum. Fosnetul unui celofan. Harsaitul calcaiului pe asfalt. O cheie intr-un buzunar. Un ciript.

Atunciacolo. Aoleu iar va trebui sa ma cert cu cei de sub. Doamne cat de nesimtiti pot sa fie. Senzatie de rau si disperare.

Sunt aiciacum. Pasi de copil ce alearga pe asfalt. Fosnetul unei pagini intoarse. Miros amestecat de parfum.

Atunciacolo. Aoleu doar ego vad in jur. Incredibil cum lumea se invarte in jurul pizdei. Pentru ce exista meltenii astia? Care le este motivatia ultima daca nu iluzia puterii si pizda?

A fost o data ca niciodata un copac. Acest copac tot crestea si se tot marea pe zi ce trecea, pe an ce trecea. In jurul lui era multa iarba, care de la an la an, crestea, se usca si murea. Intr-o oarecare zi, s-a hotarat copacul sa i se adreseze ierbii.

- Tu stii ca vei muri cand va da frigul?.
- Eu? zise iarba. Stai sa vezi ce mor gandeceii cand da frigul. Eu sunt nemuritoare!

Frigul veni si micile insecte murira.

- Uite eu n-am murit! ii spuse iarba copacului.
- Vei muri, stiu acest lucru pentru ca eu sunt nemuritor! zise copacul.

Valoarea “Libertate” are multe intelesuri pentru fiecare din noi. Dar care este libertatea ultima, pura, esentiala?

Ne Nastem Cu Liber Arbitru?

Ni se spune ca ne nastem cu liber arbitru. Nu pot sa nerg acest lucru dar stiu ca dupa o anumita varsta acel liber arbitru a disparut. Crescand esti conditionat de societate, de limba pe care o vorbesti, de mediul in care traiesti si asa mai departe.